Jean Alexandru Steriadi s-a născut la 29 octombrie 1880 și a studiat pictura la București, München și Paris, formându-se ca unul dintre cei mai reprezentativi pictori impresioniști români. A excelat în peisaje urbane, marine și portuare — îndeosebi în scene din portul Brăilei — îmbinând armonia subtilă cu un rafinat simț al pitorescului. A condus Muzeul Aman și Muzeul Kalinderu, iar ca profesor la Școala de Arte Plastice din București a format generații întregi de artiști. A fost inițiatorul expozițiilor de grafică alb-negru din România și a câștigat medalia de clasa a doua la Expoziția Internațională de Arte din München în 1913. Ales membru de onoare al Academiei Române în 1948 și distins cu titlul de Artist al Poporului, s-a stins la 23 noiembrie 1956.