Viață de om
Oameni
Jean Alexandru Steriadi s-a născut la 29 octombrie 1880 și a studiat pictura la București, München și Paris, formându-se ca unul dintre cei mai reprezentativi pictori impresioniști români. A excelat în peisaje urbane, marine și portuare — îndeosebi în scene din portul Brăilei — îmbinând armonia subtilă cu un rafinat simț al pitorescului. A condus Muzeul Aman și Muzeul Kalinderu, iar ca profesor la Școala de Arte Plastice din București a format generații întregi de artiști. A fost inițiatorul expozițiilor de grafică alb-negru din România și a câștigat medalia de clasa a doua la Expoziția Internațională de Arte din München în 1913. Ales membru de onoare al Academiei Române în 1948 și distins cu titlul de Artist al Poporului, s-a stins la 23 noiembrie 1956.
— Jean Alexandru Steriadi
Pictori · 1880–1956
Din același raft

Alte picături din Oameni

Oameni
Știai că… · Oameni
In timpul Marii Terori staliniste, Ahmatova si prietenele sale memorau versurile din Recviem pentru a le pastra secrete, arzand hartia dupa fiecare lectura - singurul mod prin care poezia a supravietuit deceniilor de censura.
Anna Ahmatova · Scriitori & Poeți
Oameni
Viață de om · Oameni
Ucenic al Sfinților Apostoli și al doilea sau al treilea episcop al Antiohiei celei mari, a fost numit „Teoforul”, adică „purtător de Dumnezeu”, pentru fierbințeala dragostei sale de Hristos. În vremea prigoanei împăratului Traian a fost osândit să fie dus la Roma spre a fi dat fiarelor în arenă. Pe drumul cel lung către mucenicie, păzit de zece ostași aspri, a scris șapte epistole către Biserici și către Sfântul Policarp, în care întărește credința, îndeamnă la unire în jurul episcopului și își arată dorul de a se face „grâu al lui Dumnezeu”. A pătimit la Roma, sfâșiat de fiare în arenă, către anul 107-108. Este pomenit la 20 decembrie, iar mutarea moaștelor sale la Antiohia la 29 ianuarie.
Citește tot →
Sfântul Ignatie Teoforul (al Antiohiei) · Sfinți & Părinți ai Bisericii · c. 35 – c. 108
Chemarea Sfântului Matei (Caravaggio)
Știai că… · Oameni
În „Chemarea Sfântului Matei”, aflată în capela Contarelli din biserica San Luigi dei Francesi din Roma, Caravaggio nu folosește nicio aureolă vizibilă și pune drept singură sursă de lumină o rază care taie diagonal peretele, urmând gestul mâinii lui Hristos. Această lumină dramatică, numită mai târziu tenebrism, transformă o scenă de tavernă într-o revelație spirituală. Tabloul se află încă astăzi în locul pentru care a fost pictat, în jurul anului 1600.
Citește tot →
Pictori