Știai că…
Pădurile de alge gigantice (kelp, Macrocystis pyrifera) din apele subantarctice ale Tasmaniei și ale insulelor din jur constituie unul dintre cele mai productive ecosisteme marine din emisfera sudică. Algele pot crește cu până la 60 cm pe zi în condiții optime, formând păduri submarine de până la 30 m înălțime. Încălzirea apelor oceanice a dus la dispariția a peste 95% din pădurile de kelp de pe coasta de est a Tasmaniei în ultimele decenii.
Australia
Din același raft

Alte picături din Natură

Știai că… · Natură
Știai că sub Yellowstone se află unul dintre cele mai mari supervulcani ai planetei, iar căldura lui alimentează peste zece mii de izvoare geotermale, gheizere și fântâni fierbinți? Culorile aprinse ale izvorului Grand Prismatic, de la portocaliu la albastru adânc, nu sunt minerale, ci covoare de microorganisme care se dispun în inele după temperatura apei. Centrul, prea fierbinte pentru viață, rămâne de un albastru curat, ca un ochi limpede al pământului.
Citește tot →
Statele Unite
Știai că… · Natură
Pădurea Białowieża din Polonia și Belarus este ultima pădure primară de câmpie din Europa temperată, un relict al pădurilor ce acopereau continentul înainte de intervenția umană. Adăpostește cea mai mare populație liberă de zimbri europeni (Bison bonasus), specia care a dispărut din sălbăticie în 1927 și a fost reintrodusă din captivitate. Pădurea are copaci cu vârste de peste 500 de ani și ecosisteme de lemn mort esențiale pentru biodiversitate.
Citește tot →
Polonia / Belarus
Știai că… · Natură
Lacul Roșu din Harghita s-a format în 1837, când o alunecare de teren a barat râul Bicaz, inundând o pădure de brad. Trunchii copacilor încă se înalță spectaculos din apa lacului, iar culoarea roșiatică vine de la depunerile de oxid de fier aduse de pârâul Ghilcoș. Este unul dintre puținele lacuri de baraj natural din Carpații românești.
Citește tot →
Romania