Știai că Franz Liszt își dăruia adesea onorariile și dădea lecții fără plată tinerilor talentați? Generozitatea lui era proverbială: a strâns bani pentru ridicarea monumentului Beethoven de la Bonn și a ajutat, fără să ceară nimic în schimb, nenumărați muzicieni la început de drum.

Știai că unele festivaluri de muzică veche readuc la viață instrumente aproape uitate, precum clavecinul, viola da gamba sau flautul drept de lemn? Ascultându-le, poți auzi muzica așa cum o ascultau oamenii din vremea catedralelor și a curților princiare.

Un împărat a poruncit celui mai iscusit cântăreț din regat să-i cânte cea mai desăvârșită melodie. Cântărețul a atins strunele, apoi le-a lăsat să tacă îndelung, apoi a atins iar câteva note și iar a tăcut. Nedumerit, împăratul a întrebat unde este melodia. „Măria Ta”, a răspuns el, „muzica nu stă doar în sunetele pe care le auzi, ci și în tăcerile dintre ele. Fără tăcere, notele s-ar îngrămădi și n-ar mai însemna nimic.”