Știai că marea carte a lui Copernic, „De revolutionibus orbium coelestium”, a apărut chiar în anul morții sale, 1543? Se spune că un exemplar tipărit i-a fost adus în ultimele zile de viață, astfel încât astronomul și-a văzut opera desăvârșită abia pe patul de moarte. Cuvântul „revoluție”, pe care îl folosim azi pentru răsturnări politice, venea de fapt din titlul acestei cărți despre rotirea sferelor cerești.
Știai că, în epoca marilor descoperiri, cartografii lăsau adesea în alb zonele necunoscute ale hărților sau le umpleau cu monștri marini și inscripția, adevărată sau nu, „hic sunt dracones” — „aici sunt dragoni”?
Știai că negustorii vikingi au coborât pe fluviile rusești până la Marea Neagră și la Constantinopol, pe care o numeau „Miklagard”, adică „Marele Oraș”? Acolo mulți s-au înrolat în celebra Gardă Varegă, garda personală a împăratului bizantin. Unul dintre ei și-a lăsat chiar numele zgâriat în rune pe balustrada de marmură a bisericii Sfânta Sofia.
Știai că independența României a fost proclamată în Parlament pe 9 mai 1877, dar recunoașterea ei internațională a venit abia după Războiul de Independență? Deputatul Mihail Kogălniceanu a rostit în Cameră cuvintele prin care declara că suntem o națiune liberă și independentă. Recunoașterea deplină a marilor puteri a fost obținută prin Tratatul de la Berlin din 1878.