Un citat · Credință
„Când dai bucurie altora, Dumnezeu te umple pe tine de bucurie negrăită.”
Gând
Cel ce iartă face ca izvorul care spală și mâlul aruncat în el: nu-l ține, nu-l îngroapă, ci îl duce cu sine la vale și rămâne curat. Neiertarea, dimpotrivă, e ca zăgazul pus peste apa vie: la început pare că ai oprit răul de la tine, dar tocmai apa ta o oprești, și în bălțirea aceea se zămislesc toate stricăciunile. Iartă nu pentru cel de lângă tine, ci pentru izvorul din tine, ca să curgă mai departe.
Din același raft
Alte picături din Credință
Gând · Credință
Recunoștința e felul în care sufletul își amintește de unde-i vine apa. Cine mulțumește pentru fiecare picătură nu duce niciodată lipsă de izvor.
Poveste cu tâlc · Credință
Un împărat a iertat unei slugi o datorie uriașă, pe care aceasta nu ar fi putut-o plăti în toată viața ei. Ieșind însă, sluga a găsit pe un tovarăș care îi datora o sumă mică și, apucându-l de grumaz, l-a aruncat în temniță până va plăti. Aflând, împăratul l-a chemat înapoi și i-a zis: „Slugă vicleană, nu se cădea să te milostivești și tu, cum m-am milostivit eu de tine?” Cel ce a primit iertare mare și n-a dăruit iertare mică s-a osândit singur. Măsura cu care iertăm pe alții este chiar măsura cu care cerem să fim iertați.
Citește tot →