Poveste cu tâlc
Un ucenic citea în fiecare zi din aceeași carte sfântă, dar rămânea la fel de neliniștit. S-a dus la bătrânul din pustie și l-a întrebat: „Părinte, citesc mereu și nu se schimbă nimic în mine.” Bătrânul i-a dat un coș vechi și l-a trimis să aducă apă din izvor. Apa se scurgea toată prin împletitura desfăcută. „Nu pot aduce nimic”, a spus ucenicul. „Privește coșul”, i-a răspuns bătrânul. Se făcuse curat prin apa care trecuse. „Așa lucrează și cuvântul citit: chiar de nu-l ții, te spală în trecerea lui.”
din Pateric
Din același raft

Alte picături din Carte

Poveste cu tâlc · Carte
Doi frați au moștenit de la tatăl lor câte o carte de mare preț. Cel dintâi a păstrat-o neatinsă, ferind-o de praf și de mâini străine, ca să nu se strice. Cel de-al doilea a citit-o până s-au tocit filele, a însemnat-o și a împlinit ce a înțeles din ea. După ani, primul avea o carte ca nouă, dar sufletul gol; al doilea avea o carte ferfeniță, dar mintea plină de lumină. „Cartea nefolosită”, spunea bătrânul din sat, „e mai săracă decât hârtia de care e făcută.” Prețul unei cărți nu stă în cât o cruți, ci în cât te schimbă.
Citește tot →
poveste tradițională
Un citat · Carte
Când citesc, caut nu cuvintele, ci lucrurile; nu vorba frumoasă, ci înțelesul.
Michel de Montaigne
Știai că… · Carte
Știai că primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 1901, a fost poetul francez Sully Prudhomme, iar nu Lev Tolstoi, considerat de mulți nedreptățit că nu a primit niciodată această distincție?