Fondul de aur al mozaicurilor bizantine se făcea din mici cuburi de sticlă, tesserele, în care era prinsă o foiță subțire de aur veritabil între două straturi de sticlă. Meșterii le înclinau ușor, fiecare la alt unghi, ca lumina candelelor să se frângă și peretele întreg să pară că strălucește dinlăuntru. Acest aur nu voia să imite ziua, ci lumina necreată a Împărăției cerurilor.

Fernand Khnopff, marele simbolist belgian, folosea adesea chipul surorii sale Marguerite ca model pentru figurile enigmatice și distante din tablourile sale. Fața ei rece, aproape mască, revine în lucrare după lucrare, dând operei lui acel aer de mister și interiorizare specific Simbolismului.

Premiera baletului „Ritualul primăverii” al lui Stravinski, la Paris în 1913, a stârnit un adevărat scandal în sală. Ritmurile îndrăznețe și coregrafia neobișnuită au provocat huiduieli și încăierări între spectatori.