„Bird in Space” și seria „Coloanei fără sfârșit” arată felul în care Brâncuși căuta forma esențială, epurată de detaliu. La Târgu Jiu, „Coloana fără de sfârșit” din 1938, cu module romboidale de fontă stivuite, a fost concepută ca un omagiu adus soldaților români căzuți în Primul Război Mondial.

Tehnica „ud pe ud” (wet-on-wet), în care culoarea se aplică pe hârtie deja umezită, lasă pigmentul să se difuzeze în contururi moi, imprevizibile. Nolde a exploatat-o magistral, iar mulți acuareliști moderni au căutat tocmai acest hazard controlat, în care apa desenează la fel de mult ca mâna.

Când Antoine Watteau a prezentat Academiei Regale de Pictură și Sculptură pânza „Îmbarcarea pentru Cythera”, instituția a fost nevoită să inventeze pentru el o categorie nouă: aceea de „fête galante”. Nu se încadra nici în pictura istorică, nici în cea de gen, așa că academicienii au consemnat în registru, în 1717, o denumire cu totul nouă spre a-l putea primi ca membru.