Pergamentul de cea mai fină calitate, numit velin, se făcea din piele de vițel foarte tânăr, uneori chiar de fetus. Un singur codice mare putea consuma pieile unei turme întregi: pentru „Codex Amiatinus”, o Biblie realizată în nordul Angliei în jurul anului 700, s-a estimat că au fost necesare pieile a peste 500 de viței.