Jean-Ignace-Isidore Gérard, cunoscut sub pseudonimul Grandville, a creat în seria „Les Métamorphoses du jour” (1829) o lume în care oamenii au corpuri umane, dar capete de animale, satirizând moravurile burgheze ale timpului. Viziunile sale fantastice, cu obiecte însuflețite și hibrizi ciudați, i-au fascinat mult mai târziu pe suprarealiști, care l-au revendicat drept precursor. André Breton însuși a admirat imaginația lui vizionară.
Știai că Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg este găzduit parțial în fostul Palat de Iarnă al țarilor Rusiei? Se spune că, dacă ai petrece câteva secunde în fața fiecărui exponat, ți-ar lua ani buni să vezi toată colecția.
Pe una dintre cele mai crunte planșe din „Dezastrele războiului”, care înfățișează trupuri mutilate atârnate de un copac, Goya a gravat doar trei cuvinte drept titlu: „Grande hazaña! Con muertos!” — „Ce ispravă măreață! Cu morți!”. Ironia amară a legendei condamnă mai apăsat decât orice imagine.
Robert și Sonia Delaunay au dezvoltat o ramură colorată a cubismului, botezată de poetul Apollinaire „orfism”. În loc de tonurile brune și cenușii ale cubismului analitic, ei foloseau discuri și arce de culori pure, care păreau să vibreze. Seria „Ferestre” a lui Robert Delaunay descompune lumina orașului în planuri colorate.