Max Ernst a inventat tehnica numită „frottage”, în care așeza hârtia peste suprafețe texturate, precum scândurile de lemn, și freca un creion pentru a scoate la iveală modelele. Ideea i-a venit, spunea el, privind îndelung dușumeaua uzată dintr-un han de la malul mării, ale cărei nervuri i-au stârnit viziuni.

Știai că în secolele trecute existau cântăreți numiți castrați, care își păstrau glasul înalt de copil unit cu puterea unui piept de bărbat? Cel mai vestit dintre ei a fost Farinelli, admirat în toată Europa secolului al XVIII-lea.

Un sculptor lucra de zile întregi la spatele unei statui ce urma să fie așezată într-o firidă înaltă, lipită de zid. Un trecător l-a oprit: „De ce te chinui cu partea din spate? Nimeni nu o va vedea niciodată.” Sculptorul și-a șters fruntea și a răspuns: „Eu o voi vedea. Și o vor vedea zeii.” Apoi și-a reluat dalta, cu aceeași grijă ca pentru chipul din față. Lucrul făcut cinstit nu are față și spate, ci doar adevăr. Cine lucrează frumos și acolo unde nu-l vede nimeni, acela lucrează cu adevărat pentru cer.