S-a născut la 28 aprilie 1545 la Seul, în regatul Coreei, și a intrat târziu în cariera militară, ajungând comandant al flotei de la miazăzi. Când Japonia a năvălit asupra Coreei în 1592, el a stat neclintit stavilă pe mare, câștigând bătălie după bătălie fără să cunoască vreo înfrângere. A folosit temutele „corăbii-broască-țestoasă”, învelite în plăci și armate cu tunuri, spulberând flotele dușmane și tăind căile lor de aprovizionare. La bătălia din strâmtoarea Myeongnyang, cu numai câteva corăbii, a înfrânt o flotă japoneză de multe ori mai mare, faptă rămasă legendară. A căzut lovit de un glonț la 16 decembrie 1598, în bătălia de la Noryang, poruncind să nu se vestească moartea sa până ce lupta nu va fi câștigată.

Pe una dintre cele mai crunte planșe din „Dezastrele războiului”, care înfățișează trupuri mutilate atârnate de un copac, Goya a gravat doar trei cuvinte drept titlu: „Grande hazaña! Con muertos!” — „Ce ispravă măreață! Cu morți!”. Ironia amară a legendei condamnă mai apăsat decât orice imagine.

Vasile Voiculescu s-a născut la 27 noiembrie 1884 în Pârscov, județul Buzău, și a urmat atât studii de litere, cât și de medicină, obținând doctoratul în 1910 și practicând medicina cu dăruire creștinească, fără să ceară plată de la cei săraci. Poet de adâncă inspirație religioasă și rurală, a debutat editorial în 1916 și a construit o operă lirică de mare rafinament spiritual, hrănită din credința ortodoxă și din dragostea față de pământul românesc. Arestat în august 1958, la vârsta de 74 de ani, în cadrul procesului grupului Rugul Aprins de la Mânăstirea Antim, a fost condamnat la cinci ani de închisoare la Jilava și Aiud, unde sănătatea i s-a ruinat. A creat în secret ciclul Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare (1954-1958), capodoperă a poeziei române de dragoste, publicată abia postum. Eliberat în 1962 datorită grațierii, a murit la 26 aprilie 1963, la București, la scurtă vreme după ieșirea din temniță.