Pânza „Atelierul pictorului” a lui Courbet poartă un subtitlu neobișnuit: „alegorie reală care rezumă șapte ani din viața mea artistică și morală”. În centru se pictează pe sine lucrând la un peisaj, flancat în dreapta de prieteni și susținători, iar în stânga de tipuri sociale ale lumii; sintagma „alegorie reală” este voit paradoxală, un fel de provocare adresată criticilor.

„Gânditorul de la Hamangia” și perechea sa, „Femeia șezând”, sunt statuete de lut descoperite în Dobrogea și aparțin culturii neolitice Hamangia. Deși nu sunt sculptură în sensul academic modern, ele reprezintă una dintre cele mai vechi expresii plastice de pe teritoriul României, veche de milenii. Postura meditativă a Gânditorului a devenit un simbol al reflecției umane preistorice.

Naturalista Maria Sibylla Merian a călătorit în 1699 în Surinam și a pictat în acuarelă metamorfozele insectelor tropicale direct după natură, la o vreme când puțini europeni văzuseră asemenea creaturi. Planșele ei, publicate în „Metamorphosis insectorum Surinamensium” (1705), îmbină rigoarea științifică cu delicatețea transparenței.