Știai că statuia „Augustus de la Prima Porta” îl înfățișează pe împărat veșnic tânăr și desculț, ca un zeu, deși a fost realizată către sfârșitul vieții sale ori chiar după moarte? Picioarele goale erau o convenție folosită în arta greacă pentru divinități și eroi, iar micuțul Cupidon călare pe un delfin, lângă piciorul său, amintea de descendența gintei Iulia din zeița Venus.

Știai că nota „si” — a șaptea treaptă — a fost adăugată mult mai târziu decât celelalte șase? Ea a fost formată din inițialele „Sancte Ioannes”, ultimele cuvinte din același imn al Sfântului Ioan.

Expedițiile de explorare din secolul al XIX-lea luau cu ele artiști tocmai fiindcă fotografia era încă greoaie sau imposibilă pe teren. Acuarela, ușoară și rapid de uscat, era mediul ideal pentru a consemna coaste necunoscute, plante și popoare, iar multe hărți și rapoarte științifice se bazau pe astfel de planșe făcute la fața locului.