În ciclul „Sfântului Marcu”, Tintoretto a redat momentul minunii cu o perspectivă atât de vertiginoasă încât trupul sfântului plutind cu capul în jos pare că iese din pânză. Scuola Grande di San Marco i-a comandat aceste pânze, iar îndrăzneala scurtărilor optice a stârnit atât admirație, cât și scandal printre contemporani.

Marmura din care Michelangelo a cioplit „David” fusese abandonată aproape 40 de ani în curtea catedralei din Florența. Blocul, poreclit „il Gigante”, fusese început și stricat de alți doi sculptori înaintea lui, iar mulți îl socoteau irecuperabil din pricina unei vine subțiri și a formei prea înguste. Michelangelo l-a acceptat la 26 de ani și a scos din el una dintre cele mai celebre statui ale lumii.

Thomas Girtin a murit tânăr, la doar 27 de ani, în 1802. Se spune că prietenul și rivalul său, J. M. W. Turner, ar fi rostit după moartea lui cuvinte de mare admirație privind talentul acestuia. Girtin apucase totuși să schimbe fața acuarelei, renunțând la vechea metodă a desenului colorat monocrom peste care se aplicau spălări.