„Salomeea dansând în fața lui Irod” a lui Gustave Moreau l-a fascinat pe scriitorul Joris-Karl Huysmans, care i-a dedicat pagini întregi în romanul „À rebours”. Moreau lucra cu straturi minuțioase de detaliu, aur și pietre prețioase pictate, încât personajul devenea aproape o bijuterie, o icoană a decadenței, exact ce căuta literatura simbolistă a vremii.

Premiera baletului „Ritualul primăverii” al lui Stravinski, la Paris în 1913, a stârnit un adevărat scandal în sală. Ritmurile îndrăznețe și coregrafia neobișnuită au provocat huiduieli și încăierări între spectatori.

Fondul de aur al mozaicurilor bizantine se făcea din mici cuburi de sticlă, tesserele, în care era prinsă o foiță subțire de aur veritabil între două straturi de sticlă. Meșterii le înclinau ușor, fiecare la alt unghi, ca lumina candelelor să se frângă și peretele întreg să pară că strălucește dinlăuntru. Acest aur nu voia să imite ziua, ci lumina necreată a Împărăției cerurilor.